Luxaţii
Luxaţiile reprezintă injurii ale articulaţiilor şi se produc atunci când oasele ce formează o anumită articulaţie sunt deplasate anormal unele faţă de altele, pierzând astfel raportul normal. O luxaţie presupune ruptura părţilor moi periarticulare (ligamente, capsulă, muşchi). Pentru a se produce, o luxaţie are nevoie de un traumatism de energie mare. Segmentul respectiv apare deformat, iar mobilitatea articulaţiei afectate este serios diminuată. Cele mai frecvente luxaţii se produc la nivelul umerilor şi degetelor. Pot apărea însă oriunde (cot, şold, genunchi, gleznă, etc).
Cauze
Traumatisme cu energie mare, prin mecanism direct sau indirect
Sporturi de contact
Accidente rutiere
Accidente de muncă
Simptomatologie
Durere marcată
Deformarea reliefului normal al regiunii
Tumefacţie
Echimoză
Limitarea mişcărilor
Fig – Aspect clinic de umăr dislocat
Diagnostic
Examen fizic
Examen imagistic – radiografia pune diagnosticul de certitutine
Tratament
Luxaţia reprezintă o urgenţă medicală imediată, adică trebuie rezolvată cât mai repede cu putinţă, deoarece se poate complica prin apariţia unor leziuni nervoase, vasculare sau de părţi moi periarticulare. Dacă se întârzie tratamentul, luxaţia poate deveni ireductibilă.
Există doi paşi majori în tratamentul unei luxaţii:
– Reducerea
– Imobilizarea
În funcţie de articulaţia afectată, sunt descrise diverse tehnici de reducere a luxaţiilor. De obicei reducerea se efectuează prin manevre conservatorii, adică nechirurgical. Există şi cazuri când nu se poate efectua prin manevre închise şi atunci se apelează la tratamentul chirurgical, dar aceste situaţii sunt rare. Toate manevrele se execută sub anestezia regiunii respective.
Imobilizarea se face cu ajutorul diverselor bandaje, aparate gipsate sau orteze, iar perioada este variabilă. După imobilizare urmează un proces de reeducare funcţională.(link la recuperare)